Av. Dan Cristea, de Ziua Avocatului Român: „Un Avocat Român se numește Robert Roșu și se află acum la Rahova, în detenție pentru 5 ani, pentru că și-a făcut meseria”

Un Avocat Român se numește Robert Roșu și se află acum la Rahova, în detenție pentru 5 ani, pentru că și-a făcut meseria. Pentru acest Avocat Român, opiniile și pledoariile au devenit “acte de participare la grupul infracțional”, iar invocarea puterii de lucru judecat a unor hotărâri judecatorești definitive (aflate și acum în ființă) a fost act de participație la infracțiuni. Câtă vreme o asemenea grozăvie s-a putut întâmpla, anume ca un avocat să fie condamnat strict pentru opiniile sale, celebrarea avocaturii române seamănă un pic cu party-ul dat de troieni după ce au adus calul în cetate.
Peste anumite lucruri nu se poate trece. Un avocat nu poate sta în închisoare pentru că a susținut o cauză. Statul nu poate avea această putere, de a încarcera un avocat, orice avocat care îl încurcă prin opiniile sale. Opiniile nu sunt infracțiuni.

Law Society of England and Wales și organizația Lawyers for Lawyers solicită reanalizarea #CazuluiRobertRoșu și eliberarea acestuia din închisoare pe durata analizei

Reprezentanții profesiei de avocat din Marea Britanie: autoritățile române trebuie „să garanteze că toți avocații din România, inclusiv Dl Roșu, își pot practica profesia fără teamă de intimidare, obstacole, hărțuire, intervenții necuvenite sau represalii”

Organizația internațională Lawyers for Lawyers și organismul profesional al avocaților din Marea Britanie – Law Society of England and Wales și-au exprimat îngrijorarea cu privire la condamnarea avocatului Robert Roșu la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa. Cele două organisme au trimis o scrisoare deschisă către Klaus Iohannis, președintele României, Florin Cîțu, prim-ministrul României, Stelian Ion, ministrul de Justiție, Bogdan Mateescu, președintele CSM și Diego García-Sayán, raportor special ONU privind independența magistraților și a avocaților.

În scrisoare se arată faptul că decizia de condamnare a lui Robert Roșu „privește activitățile profesionale ca avocat”, acesta fiind încarcerat ca urmare a identificării sale cu clientul său”. Mai mult, „anumite nereguli procedurale, cum ar fi aceea de a fi chemat avocați ca martori în proces, sunt alarmante”.

Mai departe →

Av. Florentin Țuca și av. Cornel Popa, dezbatere despre #CazulRobertRoșu, eveniment online dedicat studenților de la drept: „Asistăm la un atac la adresa principiilor care sunt de natură să șubrezească structura dreptului” / „Avocatul Robert Roșu a fost în esență acuzat de faptul că și-a exprimat opinii de natură juridică, opinii pe care procuroriii le-au considerat eronate”

Av. Florentin Țuca și av. Cornel Popa au fost prezenți în cadrul unui eveniment online dedicat studenților, în care au dezbătut #CazulRobertRoșu și au răspuns mai multor întrebări ale studenților.

„Cazul Robert Roșu este un caz din 2015, a pornit, în esența lui de la probleme de drept civil și administrativ, de la o acuzație ce părea nebunească în acel moment, nu părea o acuzare care să fie validată de o instanță judecătorească”, a precizat av. Cornel Popa. „Avocatul Robert Roșu a fost în esență acuzat de faptul că, prin exprimarea unor opinii de natură juridică, opinii pe care procuroriii le-au considerat eronate, ar fi sprijinit demersurile unui grup infracțional”, a continuat acesta.

Întrebat în ce circumstanțe hotărârile pronunțate de judecători pot fi retrase, Florentin Țuca a precizat: „Hotărârile nu pot fi retractate, niciodată. Judecătorii nu își pot retracta pronunțările hotărârilor, pot regreta hotărârile, dar nu și le pot retrage, nu pot fi revocabile după cum decide un judecător”. „Pronunțarea unei hotărâri este unul dintre cele mai puternice acte juridice care pot avea loc”, a completat av. Cornel Popa.

„Asistăm la un atac la adresa principiilor care sunt de natură să șubrezească structura dreptului. Unul dintre principiile de drept este sacralitatea raționamentului care a stat la baza hotărârilor judecătorești, care devine definitivă si irevocabilă. Acest principiu nu poate fi violat în nicio condiție”.

 

Cei doi avocați au precizat că Robert Roșu este vizitat constant: „Îl vizităm des pe Robert, este foarte abătut din cauza nedreptății care i s-a făcut. Are și momente de optimism și momente de calm, dar majoritatea stărilor lui sunt de furie. Noi ne dorim să își păstreze calmul, să își mențină sănătatea. Este foarte greu, i-ar fi fost infinit mai greu dacă nu ar fi beneficiat de acest val de solidaritate al colegilor, prietenilor, avocaților, organismelor internaționale, jurnaliștilor, cărora le mulțumim”, a precizat Floretin Țuca.

Av. Silvia Uscov: „Unul dintre principiile de bază ale rolului avocatului, adoptat la Congresul al Optulea al Naţiunilor Unite de la Havana (Cuba), este cel potrivit căruia avocatul nu va fi identificat cu clientul său. Cauza Robert Roșu nu a fost prima, dar a fost cu siguranță cea mai gravă încălcare a acestui principiu”

„Libertatea exercitării profesiei de avocat presupune multe valențe, printre care și libertatea de exprimare a avocatului. Cauza clasică citată pe acest subiect este Morice c. Franței, dar m-am gândit să vă aduc în față o cauză mai puțin mediatizată, care poate reprezenta un reper optimist pentru avocatură”, spune avocata Silvia Uscov.

În 2009, două persoane de origine romă, reprezentate de domnul Carvalho, au depus plângeri  împotriva unui judecător pentru defăimare și discriminare rasială din cauza comentariilor făcute de judecător într-o hotărâre în care clienții dlui Carvalho erau părți.

Plângerile au fost clasate, dar aceste două persoane, reprezentate din nou de domnul Carvalho, au introdus o acțiune civilă pentru defăimare, solicitând 10.000 EUR de la judecător, acțiune ce a fost respinsă ca fiind în mod vădit nefondată.

Ulterior, judecătorul a intentat o acțiune civilă împotriva avocatului Carvalho, argumentând că, în calitatea sa de reprezentant, a depus cu bună știință o plângere penală nefondată împotriva lui.

Problema tocmai acum se ridică deoarece soluția instanței a fost de a admite acțiunea judecătorului și de a-l obliga pe avocat să plătească 10.000 EUR către judecător.

În acest caz, bineînțeles, CEDO a reținut o încălcare a art. 10.

Dincolo de libertatea de exprimare, această cauză se referă mai degrabă la unul dintre principiile de bază ale rolului avocatului, adoptat la Congresul al Optulea al Naţiunilor Unite de la Havana (Cuba), potrivit căruia avocatul nu va fi identificat cu clientul său.

Prin urmare, cauza Robert Roșu nu a fost prima, dar cu siguranță cea mai gravă încălcare a acestui principiu.

Citește mai mult!

#CazulRobertRoșu | Decanul Baroului București, Ion Dragne, mesaj pentru judecători: „Înfăptuiți justiția, însă nu trageți la răspundere avocatul pentru exercitarea profesiei sale!” / Av. Mihai Tănăsescu: „Foruri mondiale ale profesiei de avocat au luat atitudine în CazulRoșu, au reacționat în sensul în care trebuiau să o facă” / Cornel Popa: „Domnul Roșu luptă pentru că sunt lucruri de făcut, sunt căi de atac, există colegi, există familie”

Duminică seară, pe 23 mai, la ora 21:00, Decanul Baroului București, Ion Dragne și avocații Mihai Tănăsescu și Cornel Popa au fost invitați în cadrul emisiunii „Prin tribunale ca prin viață”, de Mihaela Olaru, pe TV7A. Temele emisiunii au fost integritatea și respectarea drepturilor avocaților, respectarea principiului conform căruia fiecare om are dreptul la apărare și legea care indică faptul că avocații nu vor fi identificați cu clienții lor. Toate acestea, dezbătute în contextul #CazuluiRobertRoșu, avocatul care a fost condamnat la închisoare în baza unei minute, acuzat că și-a făcut meseria de avocat.

În luna martie și aprilie au avut loc proteste la nivel local și național ale tuturor avocaților care au simțit că prin condamnarea avocatului Robert Roșu, meseria de avocat se află în pericol. Astfel, avocatul Ion Dragne, Decanul Baroului București, a precizat că „avocații respectă independența justiției, iar măsurile pe care le-au adoptat și le-au pus în executare la nivel național nu au ca scop limitarea independenței justiției sau o eventuală impunitate a avocaților. Avocații sunt cetățenii loiali ai României, se supun în fața legii ca orice alt cetățean, nu-și doresc să fie nesupuși răspunderii juridice, dar nu-și doresc ca profesia să fie golită de conținut astfel încât sa le fie teama să-si exercite profesia”. „Nici judecătorii, nici avocații nu reprezintă justiția, aceasta este pentru om”, a adăugat acesta.

Ion Dragne s-a adresat și judecătorilor: „Înfăptuiți justiția, însă nu trageți la răspundere avocatul pentru exercitarea profesiei. Vrem să asigurăm exercitarea în bune condiții a profesiei de avocat și respectarea dreptului de apărare a cetățeanului”. În ceea ce privește #CazulRobertRoșu, ajuns în atenția organismelor internaționale, acesta a precizat: „Noi luăm măsuri de acest gen pentru a proteja profesia și pentru a nu fi desființată printr-o hotărâre. Noi spunem că apărăm profesia. Nu facem din profesia de avocat o păvăză împotriva legii. Au fost multe organisme internaționale și barouri europene care au citit cu detașare din exterior și au spus că în România este o problemă. Ei au înțeles că aici a avut loc o încălcare a profesiei de avocat”.

Mihai Tănăsescu, avocat în cadrul Baroului București, a susținut integritatea organismelor internaționale care au luat cuvântul în cazul avocatului Roșu: „Două foruri mondiale ale profesiei de avocat au luat atitudine după documentare și nefiind subiectivi au reacționat în sensul în care trebuia să o facă. ”
Referitor la meseria de avocat și statutul acestuia, Mihai Tănăsescu a precizat că „dintotdeauna am spus că profesia de avocat este oglinda a democrației unei societăți. Acolo unde societatea este democrată, profesia de avocat este mai dezvoltată”.

„Nu trebuie să uităm că noi depunem un jurământ. Avocatul își respectă acest jurământ, nimic altceva. Până și în Revoluția Franceză, avocatul care a apărat-o pe Maria Antuaneta nu a pățit nimic, chiar dacă aceasta a fost decapitată. Până și în revoluția franceza, oamenii au respectat profesia de avocat.”, a adăugat acesta.

Cornel Popa este unul dintre avocații apropiați lui Robert Roșu și ține permanent legătura cu acesta: „Sunt proceduri în curs, sperăm în continuare că hotărârea finală să fie una bună. Există anumite reglementări cărora trebuie să le dăm curs. Domnul Roșu luptă pentru că sunt lucruri de făcut, sunt căi de atac, există colegi, există familie”.

Avocatul Cornel Popa a făcut referire și la ședința CSM, în care mulți judecători au sesizat nereguli: „Există foarte multe chestiuni de principiu care a fost puse în joc, dar există și un caz special. Am văzut cu bucurie o relativă recentă ședință a CSM în care foarte mulți judecători au luat cuvântul și au spus că anumite lucruri care se întâmplă, nu sunt acceptabile la nivel procedual”.

Cornel Popa consideră că independența justiției a fost afectată din cauza audierii judecătorilor și a faptului că s-a trecut cu o lejeritate peste hotărâri judecătorești care tranșează aspecte fundamentale pentru soluția din acest caz.

„Ceea ce spunem noi azi se referă avocaților, dar se poate aplica foarte ușor profesiei de judecător, și chiar și profesiei de procuror”, a concluzionat Cornel Popa.

Urmărește întreaga emisiune aici:

 

Inspecția Judiciară a constatat că DNA a încălcat independența Justiției în cazul Robert Roșu!

Potrivit Aleph News, judecătorii Inspecției Judiciare au constatat că „modalitatea de lucru” a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în „cazul Robert Roșu” „a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor”.

„În concluzie, calificarea de către procurorii DNA a unor hotărâri judecătorești drept nelegale, netemeinice sau ca fiind rezultatul unui abuz în serviciu, atât în cuprinsul unui rechizitoriu, cât și în motivele de apel formulate împotriva sentinței penale nr. 39/27.06.2019 a Curții de Apel Brașov, sau prin concluziile depuse la instanța supremă, prin punerea în discuție în afara căilor de atac prevăzute de lege a considerentelor și dispozitivului unor hotărâri judecătorești definitive precum și utilizarea drept probe a unor declarații cu privire la „calitatea” acestor hotărâri, date de către judecătorii care le-au pronunțat, audiați ca martori în cadrul unui proces penal, s-a încălcat principiul independenței judecătorilor, fiind de natură să pună în discuție și principiul securității raporturilor juridice dar și principiul autorității de lucru judecat.

Față de argumentele expuse, se poate concluziona că o asemenea modalitate de lucru de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor, astfel că solicitarea de apărare a independenței acestora apare ca fiind justificată”, se arată într-un prim raport al Inspecției Judiciare , finalizat pe 5 martie 2021 și consultat de Mediafax.

În acest caz, sesizarea de apărare a independenței judecătorilor aparține avocatului Florentin Țucă, de la casa de avocatură „Țucă, Zbârcea & Asociații” și a fost depusă în ianuarie 2021 la CSM.

Citește articolul integral aici!

Comitetul pentru Drepturile Omului al European Criminal Bar Association – ECBA: „Împărtășim îngrijorarea că Decizia emisă de Înalta Curte în această cauză nu privește doar cazul unui avocat anume, ci afectează profesia de avocat și statul de drept”

Comitetul pentru Drepturile Omului al Asociaţiei Europene a Avocaţilor de Drept Penal (European Criminal Bar Association – ECBA) a remis o Declarație în sprijinul avocatului Robert Roșu, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa, pentru fapta de a-și fi exercitat profesia.

Declarația cuprinde o trecere în revistă a momentelor-cheie în acest dosar, care au culminat cu încarcerarea avocatului Robert Roșu, prin decizia din 17 decembrie 2020. Semnatarii Declarației fac referire la reacțiile puternice provocate de „citarea avocaților ca martori în chiar dosarele inițiate împotriva clienților lor; până și judecători au fost chemați ca martori împotriva propriilor hotărâri judecătorești”.

Pentru toate aceste motive, Comitetul ECBA pentru Drepturile Omului conchide că „există temeri îndreptățite și rezonabile că acuzațiile aduse D-lui Roșu privesc exclusiv exercitarea atribuțiilor legate de îndatoririle sale profesionale de avocat”. În opinia ECBA, autoritățile române trebuie să ia „toate măsurile necesare pentru a garanta că niciun avocat nu va avea de suferit în mod nerezonabil, prin condamnări penale și închisoare, fiind identificat, în cursul exercițiului atribuțiilor sale, cu proprii clienți sau cu pricinile clienților săi”.

Mai departe →

Federația Barourilor Europene (FBE) își exprimă îngrijorarea pentru încălcarea gravă a drepturilor avocaților și a statului de drept

Federația Barourilor Europene a adoptat o rezoluție prin care solicită autorităților române respectarea drepturilor avocaților, a independenței acestora și a statului de drept

La data de 5 mai 2021, Federația Barourilor Europene (FBE) a adoptat o Rezoluție prin care solicită autorităților române respectarea drepturilor avocaților, a independenței acestora și a statului de drept, în conformitate cu Rezoluția 2348(2020) privind principiile și garanțiile aplicabile avocaților și Recomandarea 2188 (2020) a Comitetului Permanent al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

„Federația Barourilor Europene
Comisia Barourilor din Estul Europei

 Rezoluția Comisiei barourilor din Estul Europei și a Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Federației Barourilor Europene

Federația Barourilor Europene (FBE), care reprezintă 250 de barouri membre din Europa și avocații lor, cu un milion de membri, luând în considerare protestele avocaților care au avut loc în România în ultimele luni, ca urmare a hotărârii judecătorești în dosarul “Ferma Băneasa”, își exprimă îngrijorarea pentru încălcarea gravă a drepturilor avocaților și a statului de drept, prin:

– identificarea avocaților cu clienții ;
– urmărirea penală a avocaților pentru delicte de opinie ;
– încălcarea principiului autorității lucrului judecat ;
– audieri ale judecătorilor în calitate de martori, pentru a demonstra ilegalitatea propriilor decizii în cazuri conexe.

 Solicităm autorităților române respectarea drepturilor avocaților, a independenței acestora și a statului de drept, conform Rezoluției 23488 (2020) și Recomandării 2188 (2020) a Comitetului permanent al Adunării parlamentare a Consiliului Europei.

 Federația Barourilor Europene
Comisia Barourilor din Estul Europei”

Textul în engleză este disponibil aici!

#CazulRobertRoșu: Despre cum nu întodeauna vorbele înnobilează (opinie av. Dan Mihai Șuta)

Meteahna românească a tăcerii s-a mai „vindecat” în ultimii treizeci de ani de democrație originală, încurajată de momentul istoricei schimbări de la 22 decembrie 1989 și „tratată” cu medicamentul constituțional numit „libertatea de exprimare”, înscris în Constituția României la articolul 30, răstimp în care s-au vorbit vrute și nevrute, adevăruri și minciuni, înțelepciuni și trăsnăi, dureri și bucurii, în apărare și în acuzare și altele, și altele, toate frânturi de oglindă a acelor vremuri, mai mult sau mai puțin fidele, mai mult sau mai puțin distorsionate. Cât de bine și cât de adecvat ori cât de deplasat sau cât de neadevărat s-a vorbit rămâne la aprecierea fiecăruia.

Un exemplu pentru cea din urmă ipoteză, este opinia exprimată recent de un distins procuror din urbea Brașovului (redată mai jos în facsimil), șef de parchet județean, despre decizia dată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o cauză îndelung mediatizată, cunoscută sub denumirea „Ferma Băneasa”, în care una dintre victime este confratele avocat Robert Roșu, osândit la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare în pușcărie, pentru vina de a-și fi exercitat profesia, de a-l fi consiliat din punct de vedere juridic pe clientul său și, finalmente, de a-și fi urmărit și propriul interes legat de încasarea onorariului de succes. Despre această cauză am scris într-un material accesibil aici.

De la prima citire, opinia domnului procuror mi-a izbit creierii sub două aspecte:

1. Cea dintâi a fost cauzată de pretenția autorului, imperativă și absolută, de necomentat și de neînlăturat, sustrasă oricărei tentative de rezonabilă și legitimă cumpănire, că decizia Instanței Supreme, pronunțată în cauza „Ferma Băneasa, „…trebuie să reprezinte un reper moral și profesional pentru toți avocații români.” Este problema domniei sale ce anume l-a sedus într-o așa măsură încât să considere că decizia amintită „trebuie” impusă tuturor avocaților români ca bornă deontologică și etică obligatorie. Domnia sa are libertatea de a decela această hotărâre judecătorească conform abilităților intelectuale de care dispune, după cum, dacă dorește neapărat, are chiar și libertatea de a-i comenta conținutul (libertate pe care unii confrați și-au permis-o, mult contestată apoi de „ultrașii” condamnărilor date în respectiva cauză!) și, desigur, s-o prelucreze ca model de „dreaptă cumpănire” în colectivul de procurori din unitatea de parchet peste care este șef. Însă, în legătură cu decizia în discuție, libertatea domnului procuror, șef al procurorilor brașoveni, se oprește sau ar trebui să se oprească aici!

Citește articolul integral pe juridice.ro. 

Protestele avocaților din România în #CazulRobertRoșu au atras atenția Consiliului Barourilor și al Societăților de Drept din Europa (CCBE) care solicită Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă explicit și avocații

Presiunile cu care se confruntă avocații din România au fost detaliate în Raportul întocmit de CCBE privind statul de drept (2021), care a fost transmis Comisiei Europene.

În raportul privind statul de drept 2020, transmis Comisiei Europene,  CCBE evidențiază cele mai importante evoluții ale statului de drept  care implică profesia de avocat  și solicită, în special, recunoașterea faptului că independența avocaților și a barourilor este o componentă indispensabilă a independenței sistemului de justiție și a statului de drept.

CCBE solicită Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă explicit și avocații.

În acest raport, și prin scrisori către Comisia Europeană, CCBE și organizațiile profesionale naționale au solicitat în mod repetat Comisiei să dezvolte o definiție clară a statului de drept la nivelul UE, care include în mod explicit avocații și rolul lor în administrarea justiției. Abia atunci ar putea fi monitorizată în mod eficient independența avocaților și a organizațiilor reprezentative ale acestora și vor putea fi protejate la nivelul UE și, în consecință, la nivelul statelor membre.

Pe baza unei definiții revizuite a statului de drept în UE, s-ar putea stabili măsuri preventive efective în acest sens. Acest lucru ar duce la participarea și consultarea permanentă a organizațiilor avocaților atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu privire la chestiuni care influențează valorile de bază ale profesiei, dar cel mai important, care îi afectează pe cetățenii pe care aceștia îi reprezintă și drepturile fundamentale pe care încearcă să le susțină.

Independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar și face parte din independența sistemului judiciar. Avocații au un rol esențial în prevenirea abuzului de putere.

CCBE împărtășește pe deplin preocupările Comisiei Europene în ceea ce privește necesitatea de a spori independența judiciară, în special în anumite state membre ale UE.

Independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar și face parte din independența sistemului judiciar în general. Independența avocaților este importantă pentru a apăra în mod corespunzător clienții, inclusiv în acțiunile lor împotriva statului, pentru a proteja avocații să nu fie identificați cu clienții lor, pentru a construi încrederea între avocați și clienții lor, pentru a întări statul de drept și pentru a-și exercita rolul de neînlocuit în ceea ce privește prevenirea abuzului de putere.

Extras din Raportul CCBE către Comisia Europeană privind ingerințele asupra exercitării profesiei de avocat în România

(…) Mai multe cazuri larg mediatizate, au dezvăluit practici în cadrul procedurilor penale, care încalcă exercitarea liberă a profesiei de avocat și principiile statului de drept. Aceste practici se referă în special la[1]:

• Identificarea avocaților cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților lor sau cu infracțiunile de care aceștia sunt acuzați;
• Acuzarea avocaților pentru “delicte de opinie”, pentru raționamentele juridice pe care le-au avut în vedere în susținerea intereselor clientului și pentru demersuri făcute în exercițiul normal al profesiei;
• Încălcarea secretului profesional prin convocarea avocaților la audieri în calitate de martori, în dosare îndreptate împotriva clienților lor și prin percheziții abuzive la sediile profesionale, de unde sunt ridicate documente en gros, chiar dacă nu au legătură cu ancheta;
• Încălcarea principiului egalității de arme prin practica devenită sistemică a transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, în condițiile în care acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării și fără garanții  privind păstrarea integrității probelor din dosar;
• Acuzarea avocaților care au folosit în exercițiul profesiei în fața autorităților hotărâri judecătorești definitive și irevocabile considerate greșite de către procurori;
• Practica motivării  cu întârziere a hotărârilor judecătorești, astfel încât persoana condamnată nu poate exercita căile de atac prevăzute de lege într-un termen rezonabil și este împiedicată a se adresa instanțelor internaționale;

Aceste practici care au devenit sau tind să devină sistemice afectează exercițiul liber al profesiei de avocat, încalcă egalitatea de arme, secretul profesional și, prin toate acestea, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului.

Concluziile CCBE privind unele tendințe periculoase  pentru drepturile cetățenilor în UE și pentru profesia de avocat:

CCBE subliniază importanța pentru toți avocații de a avea independența și libertatea de a-și desfășura activitatea îndatoririle lor profesionale, fără teama de represalii, obstacole, intimidări sau hărțuire, pentru a întări independența și integritatea justiției și pentru a-i menține autoritatea.

Pandemia COVID-19 a dus la riscuri sistemice pentru statul de drept în Europa. CCBE și-a exprimat îngrijorarea în raport cu măsurile de urgență, în lumina absenței de facto a monitorizării parlamentare și a controlului judiciar și a pledat pentru clauze de caducitate adecvate în privința acestor măsuri.

De asemenea, CCBE a adus în atenția Comisiei Europene cazuri și exemple privind interferențe asupra independenței avocaților, încălcări ale confidențialității relației avocat – client protejate prin lege, identificarea avocaților cu clienții lor, obstacole în calea accesului la justiție și atacurile și amenințările la adresa avocaților individuali, care au dus la subminarea statului de drept, încălcarea drepturilor fundamentale și a principiilor democratice.

Au fost raportate informații îngrijorătoare despre mai multe cazuri în legătură cu interceptarea ilegală a interceptărilor telefoanelor avocaților din Franța, Italia și Lituania. Există, de asemenea, o serie de cazuri raportate care se referă la percheziționarea birourilor avocaților (în Estonia, Polonia, Germania, România).

Organizațiile profesionale belgiene, germane, maghiare, italiene, slovace și române au raportat că avocații au fost asociați cu clienții lor, ducând la atacuri nedrepte asupra avocaților în exercițiul îndatoririlor profesionale. În anexa raportului CCBE privind statul de drept sunt furnizate exemple concrete de arestări ale avocaților în Polonia, Belgia și România.

Din păcate, s-au primit și informații despre cazuri și exemple de amenințări la adresa siguranței fizice avocaților care decurg din activitățile lor profesionale ,de exemplu, în Germania, Slovenia, Olanda.

CCBE a fost, de asemenea, informat cu privire la o decizie recentă a Curții de Casație din Franța de reducere a domeniul de aplicare a secretului profesional în cazurile antifraudă.

Mai multe organizații profesionale au informat CCBE despre provocările cu privire la secretul profesional, care sunt dăunătoare pentru profesie și pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de ex. Belgia, Republica Cehă, Franța, Lituania, România). Acest lucru este relevant mai ales atunci când vine vorba de transpunerea și implementarea legislației UE la nivel național.

Austria, Lituania, Danemarca, Germania, Suedia, Franța au raportat încercări îngrijorătoare de a compromite și de a interfera cu secretul profesional legal și cu principiile independenței avocaților prin “gold plating”, în transpunerea directivelor UE privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul impozitării, în legătură cu aranjamente transfrontaliere raportabile (Directiva DAC6).

Mai mulți respondenți naționali (de exemplu, din Malta, Germania, Danemarca, Republica Cehă și Suedia) s-au referit la interferențele cu secretul profesional, care rezultă din normele și cerințele privind spălarea banilor.

Normele privind protecția datelor au fost invocate pentru a argumenta refuzurile primite cu privire la informațiile solicitate de avocați (de exemplu, în Lituania).

Organizația profesională din Ungaria a informat CCBE despre protestele lor împotriva comunicărilor înșelătoare furnizate presei împotriva avocaților și despre o modificare a unei legi privind despăgubirile care trebuie plătite persoanelor reținute, care ar putea avea consecințe dăunătoare atât accesului la justiție, cât și asupra profesiei de avocat.

CCBE constată că discuțiile publice și politice cu privire la chestiuni judiciare au devenit mai aprinse și mai disputate, în detrimentul faptelor obiective care necesită atenție. Acest lucru pune în pericol încrederea cetățenilor și are potențialul de a periclita statul de drept. CCBE își manifestă îngrijorarea față de faptul că acest discurs public agresiv ar putea afecta treptat siguranța fizică a actorilor justiției, inclusiv avocați.

Cazurile particulare, exemplele concrete și tendințele menționate mai sus sunt cuprinse în rapoartele naționale  din anexa raportului CCBE.

Citește articolul integral aici! 

Mai departe →

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor.

Sunt de acord