Prof.univ.dr Ion Turculeanu, vicepreşedintele UNBR: “Un avocat nu poate fi sancționat că n-a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului său”

Prof.univ.dr Ion Turculeanu, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România explică într-un amplu interviu acordat cotidianului Cuvântului Libertăţii de ce avocaţii consideră că această condamnare ar fi un precedent periculos atât pentru profesie în general, cât şi pentru viitorul statului de drept în România.

Ce va reprezenta în istoria dreptului ziua de 14 aprilie ?

Ziua de miercuri, 14 aprilie 2021, va rămâne în istoria dreptului la apărare din România ca ziua solidarității avocaților. Este ziua în care Uniunea Națională a Barourilor din România  împreună cu barourile au reacționat față de gravele și desele încălcări ale dreptului la apărare, un drept prevăzut în Constituție și ai cărui reprezentanți sunt tocmai avocații.

Prilejul acestei reacții a fost determinat de considerentele deciziei pronunțată în dosarul Ferma Băneasa, considerente cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept.

Care este graniţa dintre consiliere şi reprezentare, atunci când vine vorba de serviciile unui avocat ?

Dintotdeauna a fost clar că activitatea de consilier, de reprezentant, de întâlnire cu clienții, de participare la consiliile de administrație nu intră sub incidența penalului în activitatea avocatului, ci constituie doar acte integrante în exercițiul normal al profesiei.

Dincolo de aspectele particulare ale deciziei pronunțată în dosarul Ferma Băneasa, răzbat idei care tind să relativizeze și să repună în discuție aspecte pe care profesia de avocat le-a considerat dintotdeauna acceptate în rolul avocatului.

Un avocat poate susține opinii controversate sau chiar greșite din punct de vedere juridic, fără teamă că ar fi putut fi urmărit penal, iar  cu atât mai mult în cazul dosarului mai sus menționat, aceste susțineri se întemeiau pe hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Un avocat nu poate fi sancționat că n-a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului său sau că onorariul de succes, practicat în toată lumea civilizată și democrată, este nelegitim.

Aş vrea să ne concentrăm doar pe sentinţa avocatului Robert Roşu. Din motivarea completului de la ÎCCJ, o motivare care se întinde pe 700 de pagini, rezultă un fapt fără precedent: apărătorul s-a transformat în inculpat, fiind considerat, complice. Care este impactul acestei hotărâri judecătoreşti asupra independenţei avocaţilor?

Nu putem să nu observăm din cuprinsul deciziei care a provocat reacția corpului profesional dimensiunea epică a acesteia, aproximativ 700 de pagini, o supradimensionare care are rostul de a îngreuna posibilitatea de a contracara argumentele condamnărilor în timp util. O asemenea practică nu este unicat, nefiind întâlnită doar în cazul Ferma Băneasa, este recunoscută în marile cazuri de corupție, în care personaje importante ale vieții publice, incluzând aici și avocații au fost condamnați prin asemenea hotărâri cu motivare epică.

Problemele sistemice rămân și tind să se agraveze prin crearea unui precedent extrem de periculos la nivelul tuturor instanțelor. Aceste probleme sunt evidențiate mai pregnant în ultima vreme, în dosare larg mediatizate în care, în cadrul anchetelor penale, secretul profesional a fost încălcat prin audierea în calitate de martor a avocaților în dosare îndreptate împotriva propriilor clienți și prin percheziții abuzive la sediile avocaților.

Citiți interviul integral aici!

Trimite mai departe

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor.

Sunt de acord