Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații se raliază altor acțiuni similare de protest și „vor evita prezența în sălile de judecată a litigiilor penale în săptămâna 12-15 aprilie, cu excepția cazurilor care nu pot fi amânate”

Alaturi de Robert

Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații își exprimă profunda stupefacție față de considerentele hotărârii de condamnare a avocatului Robert Roșu. Ele reprezintă, dincolo de nedreptatea comisă împotriva colegului nostru, un atac la însăși esența profesiei de avocat.

În semn de protest și de alarmă, avocații societății Țuca Zbârcea & Asociații vor evita prezența în sălile de judecată a litigiilor penale în săptămâna 12-15 aprilie, cu excepția cazurilor care nu pot fi amânate. De asemenea, în dosarele penale care ar urma să fie soluționate de membrii completului care l-a condamnat pe Robert Roșu pentru că el „trebuia să știe” că anumite hotărâri judecătorești definitive sunt „greșite”, avocații noștri vor solicita recuzarea acestora.

Mulțumim tuturor colegilor și prietenilor și, în special, organelor de conducere a profesiei de avocat pentru excepționalele dovezi de solidaritate față de cazul confratelui nostru și pentru extraordinara preocupare față de conservarea prestigiului și independenței profesiei.  O plecăciune specială în fața avocaților care au regăsit în cazul Robert Roșu umilințele și nedreptățile pe care le-au îndurat în trecut și care și-au unit vocile solicitând respectarea demnității lor profesionale.

Asigurăm, pe această cale, pe toți magistrații români de întreaga noastră prețuire și profundul nostru respect și ne exprimăm speranța ca supremația Constituției și independența actului de justiție să rămână principiile călăuzitoare ale unui sistem pe care ne place să-l numim „al statului de drept”.

Text preluat de pe pagina de Facebook a Țuca Zbârcea & Asociații.

UNBR despre Motivarea în #cazulRobertRoșu: „Nu sunt aduse elemente noi”, „Motivarea include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete”

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) reacționează dur în contextul publicării Motivării în #cazulRobertRoșu:

  • Nu sunt aduse elemente noi, astfel încât aceleași fapte considerate de prima instanță drept acte privind exercițiul normal al profesiei de avocat sunt interpretate diferit, fiind încadrate ca infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu”
  • „Hotărârea în dosarul Băneasa reprezintă un precedent periculos pentru viitorul profesiei de avocat, dar și pentru dreptul la apărare al cetățeanului și pentru statul de drept. Motivarea hotărârii confirmă temerile justificate exprimate de avocați în privința unor concepții care reprezintă, dincolo de ansamblul probatoriu al speței, atacuri asupra profesiei de avocat
  • Motivarea de aproape 700 de pagini a completului Înaltei Curți de Casație și Justiție include un limbaj circumstanțial, vag, fără a fi arătate fapte concrete care să justifice acuzațiile”

UNBR susține continuarea demersurilor privind apărarea independenței, valorilor și principiilor profesiei de avocat, inclusiv sub forma „înaintării unui APEL către conducerea Tribunalelor și a Parchetelor din fiecare județ și, corespunzător, la nivel național, de către Consiliile Barourilor la aceeași dată și la aceeași oră (miercuri, 14 aprilie ora 12,00)”.

Citește Minuta integrală aici!

 

Suntem în continuare, #AlăturiDeRobert!

111 zile! Atât a durat redactarea motivării condamnării lui Robert Roșu, deși legea spune că o motivare trebuie redactată în decurs de 30 de zile de la condamnare. Timp de 111 zile, Robert Roșu a fost privat de dreptul său de a se apăra, din cauza lipsei motivării, pe care Completul Negru (judecătorii care s-au ocupat de Dosarul Ferma Băneasa) a întârziat să o publice. În lipsa acesteia, avocatul Robert Roșu nu a putut să depună contestație prin căile de apel extraordinare (drepturi pe care le are orice cetățean care dorește să se apere în instanță).

Pe 7 aprilie, puțin după 12 noaptea, pe site-ul unei publicații din România apăreau citate din motivarea publicată de ÎCCJ. Un document la care Robert Roșu, avocații, familia și toți cei care suntem alături de el și urmărim îndeaproape cazul, nu am reușit să avem acces decât mult mai târziu, în decursul după amiezii.

După multe proteste și sesizări, am avut parte de un succes: Curtea Constituțională a stabilit miercuri, 7 aprilie, că deciziile judecătoreşti în domeniul penal trebuie să fie pronunţate doar odată cu motivarea lor. Astfel, nimeni nu va mai suferi consecinţele unei condamnări penale fără să cunoască şi motivele şi fără să beneficieze de dreptul de a apela la căile extraordinare de atac. În prezent, motivarea hotărârilor vine şi la câteva luni de la pronunţare, deşi termenul legal este de 30 de zile.

Suntem siguri că se va face dreptate în #CazulRobertRoșu. Suntem, în continuare, alături de Robert!

 

Iordăchescu & Asociații: „Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost condamnat avocatul Robert Roșu, este inconsistentă și neconvingătoare”

Casa de avocatură clujeană Iordăchescu & Asociații a dat publicității un comunicat de presă prin care își manifestă indignarea cu privire la recenta Motivare din dosarul în care Robert Roșu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, considerând, între altele, că Motivarea „sfidează logica juridică”! 

Redăm mai jos comunicatul integral, așa cum a fost publicat:

CLUJ-NAPOCA, 8 Aprilie 2021: Recent, au fost publicate în presă fragmente din hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost condamnat, printre alții, și avocatul Robert Roșu.

În urma lecturării respectivelor pasaje, putem concluziona că se confirmă temerile de la finalul anului trecut, referitoare la condamnarea unui avocat pentru opiniile juridice și susținerile făcute în calitate de reprezentant al clientului.

Extrasul oferit publicității denotă faptul că, sub aspectul acuzațiilor formulate împotriva avocatului, hotărârea este inconsistentă și neconvingătoare. Aceste precizări se impun a fi făcute și în contextul în care Curtea de Apel Brașov a pronunțat o soluție de achitare în fond, în baza cazului prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. a) Cod de procedură penală – fapta nu există.

Mai mult decât atât, dincolo de evidentele efecte negative pe care acest precedent le are asupra profesiei, hotărârea în discuție încalcă în mod flagrant unul din principiile fundamentale ale statului de drept: principiul securității raporturilor juridice. Acesta presupune, printre altele, că soluția pronunțată în mod definitiv de către o instanță de judecată în cadrul unui litigiu, să nu fie repusă în discuție. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că o hotărâre civilă definitivă, la care se face trimitere în dosarul penal, ar fi de fapt nelegală, iar avocatul Robert Roșu ar fi trebuit să cunoască acest lucru. În motivarea oferită publicității există și alte aspecte care sfidează logica juridică și care sunt de natură să afecteze încrederea legitimă a cetățenilor în activitatea organelor judiciare, dar probabil că acesta este unul din exemplele cele mai relevante.

SCA „Iordăchescu și Asociații” consideră abuzivă condamnarea unui avocat în modalitatea descrisă anterior și că asocierea avocatului cu clientul său sau cu activitatea pe care clientul a desfășurat-o, aduce o atingere gravă atât profesiei cât și dreptului la apărare, reglementat prin dispoziții legale imperative. În acest context, se ridică serioase semne de întrebare cu privire la modalitatea exercitării profesiei de avocat și la calitatea acestuia de partener indispensabil al actului de justiție.

Gabriel Zbârcea, Managing Partner al Țuca Zbârcea & Asociații: „Decizia de condamnare a lui Robert reprezintă un precedent care pune sub semnul întrebării rațiunea de existență și posibilitatea de exercitare a profesiei de avocat”

Robert Rosu

Avocatul Gabriel Zbârcea din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații a făcut o declarație publică privind Motivarea deciziei de condamnare a lui Robert Roșu, publicată aici.

Reluăm mai jos textul integral:

„În cursul zilei de ieri, ulterior publicării în presă, am citit motivarea deciziei prin care colegul nostru, Robert Roșu, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activități de exercitare a profesiei de avocat.

Deși termenul legal de redactare a acestei motivări este de 30 de zile, ea a fost emisă după 111 zile de la pronunțarea hotărârii de condamnare.

Una dintre primele noastre constatări este că decizia reia tezele rechizitoriului, potrivit cărora un avocat poate fi pedepsit cu închisoarea pentru exprimarea unor opinii, în scris sau verbal. Nu există vreo altă imputare adresată lui Robert în afara argumentelor pe care le-a folosit. Nu există probe, se vorbește de indicii. Se consideră, astfel, că argumentarea juridică a unui avocat poate fi sancționată cu închisoarea.

Mai mult, am constatat că pedepsirea lui Robert a fost posibilă chiar și în condițiile în care acesta s-a bazat pe hotărâri judecătorești definitive, care i-au confirmat interpretările legale. Aceste hotărâri au fost înlăturate sau considerate irelevante, chiar dacă ele se pronunțau asupra acelorași dezlegări de drept și evocau justețea raționamentelor pe care s-a întemeiat Robert.

Totodată, drept pretinse dovezi ale infracțiunilor de opinie comise de Robert au fost invocate, în mod straniu, opinii ale avocatului părții adverse și secțiunea de „riscuri” dintr-un raport de due diligence. Or, părerea adversarului într-un proces nu poate afecta independența avocatului în susținerea propriei argumentări. La fel, informarea unui client, analiza de risc în privința unei teme juridice este chiar un exemplu de bune practici în materie, fiind literalmente standardul împărtășit unanim de toți avocații diligenți – secțiunea de „riscuri” dintr-un due diligence nu presupune conivență infracțională cu clientul.

Având în vedere cele de mai sus, în numele meu și al colegilor mei, reafirm hotărârea noastră de a efectua toate demersurile legale pentru desființarea acestei hotărâri judecătorești injuste, aflarea adevărului și statuarea nevinovăției avocatului Robert Roșu.

De asemenea, considerând că decizia de condamnare a lui Robert reprezintă un precedent care pune sub semnul întrebării rațiunea de existență și posibilitatea de exercitare a profesiei de avocat, am sesizat Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București pentru luarea tuturor măsurilor legale în vederea respectării fundamentul Legii nr. 51/1995, exprimat în art. 1 alin. (1): “Profesia de avocat este liberă și independentă”.

Închei cu un citat care aparține tot Înaltei Curți de Casație și Justiție, tot privitor la activitatea lui Robert din această speță – el aparține încheierii judecătorului de drepturi și libertăți, care a decis că nicio măsură preventivă nu îi putea fi aplicată colegului nostru: „(…) nimic nu incriminează firma de avocatură şi, cu atât mai puţin pe inculpatul Roşu Robert, acţiunile sale înscriindu-se în limita activităţilor pe care le desfăşoară în mod normal un avocat. Rolul avocatului, indiferent dacă reprezintă o persoană particulară sau un organ al statului, este acela de profesionist, de consilier şi reprezentant de încredere al clientului său” (Încheierea nr. 338 din data de 11.03.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală).”

Av. Silvia Uscov: „Am impresia că citesc o poveste, nu o hotărâre judecătorească”

Avocata Silvia Uscov a analizat Motivarea hotărârii judecătorești în #CazulRobertRoșu, publicată ieri, 7 aprilie. Opinia avocatei este redată parțial mai jos. Textul integral este disponibil aici

„Opinia mea: până la acest moment am parcurs doar o parte importantă din hotărârea judecătorească și am identificat 3 probleme majore:

a) încălcarea principiului securității raporturilor juridice – adică faptul că ICCJ nu a luat în considerare niciuna dintre hotărârile judecătorești civile definitive și irevocabile prin care se stabileau anumite lucruri deosebit de importante, respectiv calitatea de moștenitor și calitatea de persoană îndreptățită la restituirea celor două imobile ce fac obiectul cauzei penale.

Am pregătit un material mai cuprinzător, dar vă dau deocamdată doar un extras din Decizia CCR nr. 102/17.02.2021 în care se precizează că, dacă noi considerăm că instanța penală poate să nu ia în considerare hotărârile judecătorești civile, atunci se „dă posibilitatea instanței penale să reia judecata asupra unor aspecte ale cauzei penale soluționate, în mod definitiv, de către alte instanțe și, astfel, să se transforme într-o instanță de revizuire a hotărârilor definitive ale altor instanțe referitoare la aspecte care privesc existența infracțiunii. Pe această cale, instanța penală poate pronunța soluții opuse celor rămase definitive, cu afectarea gravă a principiului autorității de lucru judecat, care constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenție.”

Prin urmare, a operat o clară încălcare a art. 6 CEDO prin prisma faptului că nu s-a apelat mai întâi la promovarea căii de atac a revizuirii față de aceste hotărâri judecătorești civile, în măsura în care se aprecia că ele nu sunt legale.

În acest fel, indiferent de drepturile pe care oricare cetățean le-ar câștiga în civil, ele ar fi supuse reinterpretării și „revizuirii” într-un proces penal.

b) Plecând de la ultima afirmație, se pot distinge lacune în materie civilă, explicabile în mod natural atunci când singura tangență a judecătorului de penal cu civilul ține mai degrabă de răspunderea civilă delictuală, o bucățică din materia civilă. Sunt lacune cu privire la interpretarea contractului, la înțelegerea specificului contractului de cesiune de drepturi litigioase etc.

De asemenea, sunt lacune cu privire la înțelegerea normelor profesiei de avocat.

Vă dau un exemplu: drepturile litigioase nu sunt drepturi stabilite cu titlu definitiv, adică persoana care le cumpără își asumă și riscul de a nu obține acele drepturi pentru că vânzătorul lor poate nici el nu avea dreptul. Vânzătorul le cesionează pentru că, de cele mai multe ori, nu are bani pentru a continua demersurile și este o operațiune absolut licită încă dinainte de Codul lui Napoleon din care se inspirase vechiul Cod civil român.

Avocatul este OBLIGAT să scrie riscurile într-o opinie juridică (acel raport de due diligence) pentru că cel care își asumă acele riscuri este clientul! Dacă nu le menționează, atunci avocatul răspunde disciplinar sau civil.

La început scrii documentația pe care ți-o dă clientul și, dacă ea nu e completă și vrea raportul așa, atunci e normal să îți exprimi cu rezerve concluziile, că doar o faci numai pe o parte dintre documente. Dar să îți rețină instanța acest lucru ca fiind o probă împotriva ta într-un dosar penal este jenant pentru acea instanță.

Dacă nu știau cum se întocmește și care este rolul unui raport de due diligence, puteau să solicite opinia UNBR sau a CCBE (Consiliul Barourilor Europene) pentru că este o practică anume la nivel mondial, nu este doar la TZA sau doar în România.

Consecința acestui fapt: avocații vor avea de ales între a se proteja dpdv penal, respectiv să nu mai acorde consultanță juridică loială clientului său, neexpunându-i riscurile, nemaisolicitându-i documente suplimentare etc., și a se proteja dpdv disciplinar/civil.

c) Am impresia că citesc o poveste, nu o hotărâre judecătorească. Mi-am notat în cazul multor pasaje că „nu există probe”, nici în rechizitoriu, nici in sentința Curții de Apel Brașov, nici in decizia ICCJ nefiind menționate probe din care să rezulte cele scrise.

Așa cum am spus, o sa revin cu un material amplu, cu extrase din hotărâre (cu pagini indicate) și explicații pe larg ca să vă convingeți (sper să nu îmi iasă un foileton), dar având în vedere timpul scurt până la convocarea ședinței, cam acestea sunt concluziile mele.”

Uniunea Națională a Barourilor din România – UNBR se va întruni vineri, 9 aprilie, în ședință extraordinară pentru a discuta implicațiile motivării în #CazulRobertRoșu asupra exercitării profesiei de avocat

UNBR a convocat ședința extraordinară a Comisiei Permanente pentru a analiza implicațiile hotărârii judecătorești din dosarul Băneasa asupra exercitării profesiei de avocat.

Redăm mai jos conținutul convocării:

„Având în vedere motivarea hotărârii judecătorești în dosarul Băneasa, Președintele UNBR convoacă Comisia Permanentă în ședință on-line pentru vineri, 09.04.2021, începând cu ora 14.30. Ordinea de zi va avea ca unic subiect: Analizarea implicațiilor apariției motivării în dosarul Băneasa privind pe avocatul Roşu Robert Mihăiță.

Dat fiind faptul că acest caz afectează profund profesia de avocat, fiind de natură să inducă incertitudine și temeri grave avocaților cu privire la demersurile pe care le fac în exercitarea apărării clienților lor, este necesară o analiză aprofundată a tuturor argumentelor în contextul hotărârii judecătorești în integralitatea sa. Or, apariția în spațiul public a unor exclusivități privind doar anumite extrase din hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, înainte chiar ca această motivare să ajungă la părțile din dosar este de natură a crea confuzii și interpretări eronate, cu consecințe pe termen lung.

De aceea, Comisia Permanentă a UNBR se va întruni în ședință extraordinară pentru a analiza implicațiile hotărârii asupra exercitării profesiei de avocat și pentru a hotărî pașii de urmat în continuare.”

Av. Constantin Florin Durgheu: „7 aprilie 2021 – zi cu dublă semnificație pentru viitorul justiției penale din România”

Ieri, 7 aprilie 2021 a fost o zi plină pentru viitorul justiției penale din România.

În ordine cronologică, am primit decizia motivată de către cel mai cunoscut complet nelegal constituit, respectiv completul care a pronunțat decizia definitivă în Dosarul Ferma Băneasa, dosar în care au fost trimiși după gratii, printre alții,  celebrul om de afaceri Remus Truică, colegul Robert Roșu, precum și multe alte persoane care nu vor înțelege nici după ce vor reciti decizia motivată de ce au fost condamnați.

Nici nu s-au stins ecourile referitoare la faptul că și oamenii de rând (evident, după vașnicii reprezentanți ai presei … informate) au avut posibilitatea să lectureze decizia așteptată cu un real interes, și a apărut Decizia CCR care va readuce pe un făgaș normal desfășurarea unui proces penal, cel puțin din perspectiva dreptului la un proces echitabil, proces în urma căruia o persoană nu află considerentele avute în vedere de instanță pentru condamnarea sa după ce a executat o parte importantă din pedeapsă sau, mai rău, întreaga pedeapsă.

În ceea ce privește decizia, în sfârșit motivată, de celebrul complet nelegal constituit, pot fi făcute numeroase observații.

Personal am fost șocat după ce am parcurs, succint, această decizie care se vrea a fi amplu motivată.

Citiți articolul integral aici!

Decizie istorică a CCR! Protestele avocaților au dat roade: nimeni nu mai merge la închisoare înainte ca judecătorii să prezinte motivele!

Curtea Constituţională a stabilit miercuri, 7 aprilie, că deciziile judecătoreşti în domeniul penal trebuie să fie pronunţate doar odată cu motivarea lor. Astfel, nimeni nu va mai suferi consecinţele unei condamnări penale fără să cunoască şi motivele şi fără să beneficieze de dreptul de a apela la căile extraordinare de atac. În prezent, motivarea hotărârilor vine şi la câteva luni de la pronunţare, deşi termenul legal este de 30 de zile.

Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.

Citește articolul integral pe StiripeSurse.ro!

Av. Radu Chiriță: „Vrem o ţară ca afară! De exemplu, Rusia.”

Nu e nevoie de rezumate. Ştie tot universul că Robert Roşu a fost condamnat în decembrie, fiind acuzat că şi-a făcut meseria de avocat, apărând interesele unor clienţi. A fost achitat de Curtea de Apel Braşov, pe motiv că nu a făcut altceva decât să îţi facă meseria. A luat 5 ani la ICCJ.

111 zile nu am ştiu de ce. Termenul legal de motivare a unei hotărâri este de 30 de zile. În baza principiului “oricum nu păţesc nimic, sunt zeu de la ICCJ, mă doare la acarici” noul 30 este 111.

Aseară aflăm că s-ar fi redactat hotărârea. Intră toată lumea buluc pe dosarul electronic să o dea jos. Nu se poate, nu merge, dă eroare. În schimb la ziariştii de la G4 nu le-o dat eroare.Mai departe →

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor.

Sunt de acord